Eram în ultimul an la Facultatea de Silvicultură a Universității Transilvania din Brașov când Romsilva trâmbița că va organiza ultimul examen național de acceptare în cadrul Regiei pentru tinerii absolvenți. Examenul era de fapt o formalitate grosolană. Tinerii ingineri care urmau sa fie angajați erau remunerați lunar cu contravaloarea unui arbore pe picior la vârsta de exploatare. Un inginer silvic care ar trebui sa administreze milioane de arbori este remunerat cu 1 bucată arbore pe lună.
Este oare acest fapt sursa dezastrului?
Am refuzat sa iau parte la mascarada Romsilva din 2003 și am ales să lucrez într-un startup de tehnologie unde câștigam de zece ori mai mult decât colegii mei proaspăt încadrați de Romsilva. Ce m-a oripilat la acesta organizație era maniera antimeritocratică de alegere a directorului general și implicit a directorilor de direcții silvice. Dacă vreți sa vă aduceți aminte de “epoca de aur” mergeți agale la Romsilva si veți respira aerul puternic al anilor -80.
Care este sursa problemei în silvicultura românească?
În opinia mea, problema este lipsa unei grile de salarizare stabile pentru toți angajații statului în funcție de calificări si neclaritatea procesului de acces la funcții de conducere coroborat cu modul în care se fac angajările în aparatul de stat. Un alt motiv este deteriorarea statutului lucrătorului silvic, de la apărător al naturii la hot de lemne. Prin mass-media s-a propagat aceasta nedreptate. Nu poți face greșeli de genul acesta daca statul este puternic, dar statul român nu mai este de mult în serviciul cetățeanului și al propriilor angajați. O breaslă ca cea a silvicultorilor trebuie ajutată să se auto calibreze pe valori și acest lucru se poate face numai printr-un proces clar de avansare în cariera pe criterii meritocratice.
Nu poți face performanta când specialiștii sunt demotivați și leprele avansate în grad. Este inadmisibil ca un șef de fond forestier la oricare direcție silvică din țară să nu-și poata permite sa-si construiască o casa fără a încălca legea. Este inadmisibil ca un polițist să fie remunerat mai bine decât un pădurar.
Problema este sistemică!
De ce? Pentru că noi cetățenii nu avem controlul asupra statului român. Avem politicieni de carieră care n-au lucrat o zi în privat și care n-au cum sa fie performanți pentru ca nu înțeleg ce înseamnă să fi presat de piață. Politicienii de rit comunist din Romania au ales calea bătută și și-au pus sub control instituțiile și deconcentratele. Până și inspectoratele județene școlare și școlile sunt conduse politic. Ridicol!
Apropo școală, știați ca in România comunista era „Numerus Clausus” pentru multe domenii? Era o cifra fixa de școlarizare a cadrelor. Cine nu intra la examen (sau nu avea pile la partid) nu intra la facultate. Acum avem puzderie de facultăți de silvicultura, dar in curând nu mai avem păduri de administrat.
Buna ziua Octavian, si eu sunt absolvent de Silvicultura la Brasov si rezonez 100% cu articolul tau. Din pacate dupa primii 2 ani de facultate, cand am constatat ca domeniul silvic este o mafie imensa, nicidecum ce visam eu ca ar fi, am renuntat la randul meu la gandul de a activa in Romsilva si am schimbat destul de radical macazul. Problemele sunt clar sistemice si cam toata lumea care intra in acest sistem stie in ce hora va juca, nu prea exista surpize cu adevarat pentru nimeni.