România susține cu o jumătate de milion de franci elvețieni cumpărarea Bisericii Heiligkreuz (Sfânta Cruce) din Berna. Anterior, un controversat politician român a vizitat biserica. Noul centru ortodox român a fost inaugurat în luna aprilie a acestui an.
În aprilie a avut loc inaugurarea centrului român ortodox. Foto: Marco Raho
România susține cu o jumătate de milion de franci elvețieni cumpărarea Bisericii Heiligkreuz (Sfânta Cruce) din Berna. Anterior, un controversat politician român a vizitat biserica. Noul centru ortodox român a fost inaugurat în luna aprilie a acestui an.
181 milioane de franci merg pentru proiecte de dezvoltare dinspre Elveția spre România, prin fondurile de coeziune. Săptămâna asta, însă, s-a aflat că banii circulă și în sens opus: statul român a trimis o jumătate de milion de franci elvețieni parohiei ortodoxe române Sfântul Gheorghe din Berna, pentru a achiziționa complexul parohial Heiligenkreuz de lângă spitalul Tiefenau din Berna.
În ianuarie, biserica romano-catolică a vândut clădirea ortodocșilor români la un preț redus, de 900.000 de franci.
Faptul ca peste o jumătate din prețul de achiziție al bisericii din Berna va fi plătit de guvernul român reiese dintr-o scrisoare publică a preotului ortodox român din Berna, Laurențiu Precup. În acea scrisoare preotul îi invită pe enoriași să doneze și ultimii 30.000 de franci necesari proiectului. 400 000 de franci au fost deja colectați în ultimii ani. În plus, 470.000 de franci au fost deja plătiți de guvernul din România pentru achiziția de la Berna.
Finanțare controversata
Inițial, parohia solicitase la o banca elvețiană un împrumut bancar în valoare de 500.000 de franci pentru finanțarea centrului. Dar ulterior, în luna martie, banca a solicitat garanții suplimentare pentru aprobarea creditului. Proiectul centrului ortodox român din Berna era deodată periclitat. Urmare a acestui fapt, parohia a solicitat Ministerului Culturii din România o susținere financiară. Actualul guvern a alocat în cadrul ministerului un fond prin care pot fi susținute proiecte culturale și religioase.
Susținerea a fost aprobată la începutul lunii august. Redacția “Der Bund” știe din surse sigure că între timp au avut loc contacte personale între Precup și reprezentanți ai guvernului român. La sfârșitul lui mai preotul a întâmpinat delegația română, condusă de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în centrul Heiligenkreuz. Această delegație se afla în Elveția la invitația lui Dominique de Buman, președintele camerei inferioare a Parlamentului Elvețian. Precup confirmă la cerere reporterului că “o delegație parlamentară sub conducerea lui Liviu Dragnea, însoțită de ambasadorul României la Berna, a vizitat centrul la sfârșitul lunii mai.”
In august, când cererea de finanțare a fost aprobată, ea a însemnat "salvarea proiectului într-un moment foarte critic", spune Laurențiu Precup.
Critici din partea românilor din Diaspora
Articol original: Der Bund
După apelul preotului la donații, românii de la Rezist Zürich au criticat dur parohia Sf. Gheorghe printr-o poziție publică. Primirea banilor din România ar fi “inacceptabilă” și “de neînțeles”. E inadmisibil ca pe de o parte contribuabilii elvețieni să susțină prin fondurile de coeziune proiecte în educație și dezvoltare în România, iar pe de altă parte, guvernul român sa trimită banii contribuabililor români într-un centru cultural din Elveția”. În declarația publică, românii de la Rezist Zürich amintesc de “administrația coruptă” din România, care preferă să investească o jumătate de milion de franci în străinătate, deși propria țară are nevoie de acești bani.
La solicitarea noastră, Rezist Zürich a reacționat printr-o declarație scrisă. Având în vedere nevoile financiare din sectoare vitale ale vieții publice din România, se pune întrebarea "dacă o astfel de investiție cu bani de la contribuabilii români este necesară pentru noi, în Elveția", scrie asociația. Și ceea ce Rezist Zürich nu scrie, dar este relatat de cotidianul «Neue Zürcher Zeitung» (NZZ) în timpul vizitei lui Dragnea din luna mai, este faptul că Liviu Dragnea este un politician român extrem de controversat. El ocupă în mod neoficial funcția de prim-ministru, dar nu o poate exercita din cauza cazierului său. Recent a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu.
Rezist solicită returnarea banilor
Rezist stabilește din start că demersul asociației se referă strict la aspectul financiar și administrativ al acestei achiziții. "Solicităm părților implicate transparența completă a tranzacțiilor". Românii din Berna interesați de achiziție sunt îndemnați de asociația Rezist Zürich să finanțeze clădirea pe căi private. În plus, Rezist Zürich cere parohiei Sf. Gheorghe să returneze banii și să investească în țară într-un proiect social care să "influențează pozitiv viața în România".
Aceste critici nu pot fi înțelese de preotul Laurențiu Precup. "Banii din România provin dintr-un fond dedicat. Totul este legal și nimic greșit “, declară Precup. În plus, se arată deranjat că nu se vorbește despre conținutul muncii. "Ceea ce facem, pe cine ne ajutăm și pe cine susținem este foarte important pentru mulți români din toată Elveția", spune preotul.
Sălile Bisericii Heilgkreuz ar servi și în scopuri sociale. Din februarie, mai multe persoane au fost cazate și hrănite aici, au fost oferite cursuri de limba germană, au fost efectuate acțiuni de integrare." Asta facem în afară de serviciile bisericești și de evenimentele culturale", spune Precup. Pentru asta e nevoie de un centru mare. "Biserica Heiligkreuz este primul astfel de centru din Elveția, deși diaspora românească este aici de peste 60 de ani", subliniază Precup.
Referitor la cererea românilor de la Rezist Zürich de a returna banii publici românilor din țară, preotul nici nu se gândește, dimpotrivă. Abia când toate celelalte căi de finanțare în Elveția au fost epuizate, s-ar fi adresat celor din România. “Dacă Rezist Zürich ne oferă o altă finanțare, am putea renunța la ajutorul din banii statului”, adaugă Precup.
Articol original: Der Bund
Plăți politice
Daniel Ursprung, expert specializat pe România și membru al Catedrei de Istorie Est-Europeană de la Universitatea Zürich, recunoaște un tipar în subvențiile guvernamentale pentru proiecte bisericești din străinătate. "De aceste subvenții sunt legate în primul rând niște obiective politice”, suspectează Ursprung. În Europa trăiește un număr mare de români. Potrivit expertului, opoziția față de social-democrații din țară este foarte puternică printre acești români din diaspora.
Mobilizări și demonstrații împotriva lor au existat constant în multe orașe europene, inclusiv în rândul românilor din Elveția. "La alegerile din România, ei, românii din diaspora au fost cei care au înclinat balanța", spune Ursprung. "Asta a determinat probabil și obiectivul cheie pentru Guvern: de a investi în străinătate și de a folosi astfel de proiecte pentru a-i mobiliza și pe românii care au viziuni politice diferite față de majoritatea celor din diaspora”.
Apropierea dintre biserică și stat
Marea majoritate a românilor sunt ortodocși. Faptul că sprijinul financiar al statului român pentru un centru ortodox român în Elveția ridică acum întrebări se explică în primul rând prin apropierea istorică dintre Biserica Ortodoxă și cei de la putere în România.
Emblematic rămâne momentul decembrie 1989 când dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost răsturnat. Atunci Biserica Ortodoxă nu a fost de partea demonstranților, la fel ca Biserica Reformata și cea Catolică, ci a susținut până la capăt o poziție favorabilă regimului dictatorului comunist.
Totuși, la numai câteva luni după schimbarea regimului politic din România, Patriarhul ortodox român, anterior pro-Ceaușescu, colabora deja cu noii conducători.
Acest episod a fost evocat de curând și de către istoricul elvețian, Oliver Jens Schmitt, specializat pe Europa de Est. Într-un articol publicat de cotidianul «Neue Zürcher Zeitung» (NZZ) acesta prezintă poziționarea Bisericii Ortodoxe la revoluție ca reprezentativă pentru modul în care Biserica Ortodoxă Română urmărește apropierea de puterea de la guvernare.
Biserica face politică
Biserica Ortodoxă din România este apreciată nu numai printre credincioși, ci și în politică. "Campaniile electorale fără amestec bisericesc sunt aproape inimaginabile”, scrie Schmitt în articolul său pentru cotidianul elvețian NZZ.
Daniel Ursprung, istoric specialist în Europa de Est la Universitatea din Zürich, confirmă că acest fenomen continuă și azi în România: "Partidul Social Democrat, care guvernează acum în România, are strânse legături cu Biserica Ortodoxă". În campaniile electorale, biserica s-a poziționat deschis pentru candidații social-democrați. Aceștia, la rândul lor, s-au prezentat public cu mult entuziasm în compania conducătorilor spirituali ortodocși.
La fel ca și social-democrații conservatori, Biserica Ortodoxă susține unele opinii radicale și reacționare. Demnă de menționat ar fi, de exemplu, respingerea și disprețul pentru homosexualitate.
Der Bund 05.10.2018, traducere - Rezist Zürich
Inakzeptabel: Die Rumänisch-Orthodoxe Kirche kauft Immobilien in der Schweiz mit Steuergeldern aus Rumänien
Rezist Zürich grenzt sich von den Tätigkeiten der Vertreter der Rumänisch-Orthodoxen Kirche in der Schweiz ab
Die Pfarrei der Rumänisch-Orthodoxen Kirche in Bern kaufte dieses Jahr ein beeindruckendes Gebäude in der Stadt Bern: ein architektonisches Ensemble mit mehreren Zimmern, einer Küche und einer Wohnung.
Das Pfarrzentrum Heiligkreuz wurde von der katholischen Gemeinde Bern gekauft, die sich nach öffentlichen Angaben die hohen jährlichen Instandhaltungskosten nicht mehr leisten konnte. Mit Bedauern haben die Katholiken ihr Zentrum für 900'000 CHF verkauft.
Die 13. Rumänisch-Orthodoxe Pfarrei der Schweiz
Die Rumänisch-Orthodoxe Pfarrei Sf. M. MC. Gheorghe von Bern, der neue Besitzer dieses Gebäudes, ist nur eine von 13.Pfarreien in der Schweiz, die zur Rumänisch-Orthodoxen Kirche gehören.
Am 21. April 2018 fand die „Kleine Weihe“ Zeremonie in der Kirche statt. Diese wurde von mehreren Priestern anderer rumänisch-orthodoxen Gemeinden in der Schweiz und zwei Prälaten der Rumänisch-Orthodoxen Kirche besucht: IPS Laurentiu Streza, Mitropolit der Transilvanien und IPS Iosif, Mitropolit der Rumänisch-Orthodoxen Kirche von West- und Südeuropa, dessen Zuständigkeit der Pfarrei Bern obliegt.
Obwohl Einladungen an alle Gläubige der anderen zwölf rumänischen Gemeinden der orthodoxe Kirche in der Schweiz gesendet wurden, erschienen an der Eröffnung des sogenannten „Zentrum aller Rumänen aus der Schweiz“ ungefähr 100 Personen.
Fast 500‘000 Schweizer Franken aus Rumänien
Nach Angaben des rumänischen Priesters dieser Gemeinde, Laurentiu Precup, wurde eine Summe von 400‘000 CHF ausschließlich durch Spenden von in der Schweiz lebenden rumänischen Gläubigen gesammelt. Für den Rest von 500‘000 CHF nahm der Pfarrer einen Kredit von einer Schweizer Bank auf. Obwohl das Darlehen nach zehn Jahren hätte zurück bezahlt werden können, fand das sogenannte „Zentrum aller Rumänen aus der Schweiz" eine einfachere und schnellere Lösung.
Auf der Internetseite der Pfarrei Bern wurde vor kurzem ein öffentlicher Brief publiziert. In diesem Schreiben bezeugt der Pfarrer Laurentiu Precup, dass die Sorgen für die finanzielle Belastung, des über zehn Jahre andauernden Kredites (und ein grosser Teil der Belastung, die mit der Finanzierung dieses Projekts verbunden ist), vorbei ist.
Der Pfarrer vertraut folgendes an: ‘‘Mit Hilfe derer, die unsere Aktion bisher unterstützt haben und sicherlich dank Gottes Arbeit, ist es uns gelungen, die Summe von 870'000 CHF zu sammeln. Durch die Grosszügigkeit und den Wunsch der Rumänen aus der Schweiz, haben wir 400'000 CHF gesammelt. Die rumänische Regierung hat unser Projekt mit einer Summe von 427.500 EURO / 470.000 CHF subventioniert.“
https://www.biserica-ortodoxa-berna.ch/indemn-catre-300/
Öffentliche Position des Vereins Rezist Zürich
Es ist empörend und unverständlich, dass ein rumänischer Priester oder gläubiger Rumäne, der in der Schweiz lebt, eine solche staatliche Subvention annehmen kann. Wie können wir akzeptieren, dass ein Kulturzentrum oder eine 13. Pfarrei, von unseren Brüdern zu Hause, mit einer halben Million Schweizer Franken finanziert wird? Unsere Brüder, die mit täglicher Armut und Demütigung zu kämpfen haben und dies aufgrund einer korrupten und inkompetenten Regierung.
Wie sollen wir der Regierung des Landes, die uns aufgenommen hat, erklären, dass während schweizer Steuergelder für Projekte der Modernisierung von rumänischen Spitälern und Schulen verwendet werden, es die rumänische Regierung für notwendig hält, eine halbe Million Franken rumänische Steuergelder in ein Kulturzentrum oder eine Pfarrei für Rumänen in der Schweiz zu investieren.
Wie können wir diese Subvention der rumänischen Regierung akzeptieren, wenn Budgets für Forschung, Justiz, Gesundheit und öffentliche Investitionen drastisch gekürzt werden. Ausserdem ist Rumänien mit ernsthaften Krisen im Leben ihrer Bürger konfrontiert.
Forderung für Transparenz und Rückzahlung der Gelder nach Rumänien
Wir bitten die Pfarrei Bern, die Subvention in Höhe von 470‘000 CHF an den rumänischen Staat zurückzuzahlen. Zudem fordern wir, dass diese Summe für ein sozial-öffentliches Projekt verwendet wird, welches das Leben der rumänischen Bevölkerung positiv beeinflusst. So zum Beispiel die Unterstützung des Vereins ''Daruieste Viata'' (Schenke Leben) oder ''MagiCAMP'', welches krebskranke Kinder in Rumänien unterstützt.
Die Mitglieder des Vereins Rezist Zürich fordern daher sowohl die Transparenz aller Spenden, als auch diejenige über alle mobilen und immobilen Erwerbungen der Rumänischen-Orthodoxen Kirche in der Schweiz in den letzten 15 Jahren.
Inakzeptabel: Die Rumänisch-Orthodoxe Kirche kauft Immobilien in der Schweiz mit Steuergeldern aus Rumänien
Rezist Zürich grenzt sich von den Tätigkeiten der Vertreter der Rumänisch-Orthodoxen Kirche in der Schweiz ab
Die Pfarrei der Rumänisch-Orthodoxen Kirche in Bern kaufte dieses Jahr ein beeindruckendes Gebäude in der Stadt Bern: ein architektonisches Ensemble mit mehreren Zimmern, einer Küche und einer Wohnung.
Das Pfarrzentrum Heiligkreuz wurde von der katholischen Gemeinde Bern gekauft, die sich nach öffentlichen Angaben die hohen jährlichen Instandhaltungskosten nicht mehr leisten konnte. Mit Bedauern haben die Katholiken ihr Zentrum für 900'000 CHF verkauft.
Die 13. Rumänisch-Orthodoxe Pfarrei der Schweiz
Die Rumänisch-Orthodoxe Pfarrei Sf. M. MC. Gheorghe von Bern, der neue Besitzer dieses Gebäudes, ist nur eine von 13.Pfarreien in der Schweiz, die zur Rumänisch-Orthodoxen Kirche gehören.
Am 21. April 2018 fand die „Kleine Weihe“ Zeremonie in der Kirche statt. Diese wurde von mehreren Priestern anderer rumänisch-orthodoxen Gemeinden in der Schweiz und zwei Prälaten der Rumänisch-Orthodoxen Kirche besucht: IPS Laurentiu Streza, Mitropolit der Transilvanien und IPS Iosif, Mitropolit der Rumänisch-Orthodoxen Kirche von West- und Südeuropa, dessen Zuständigkeit der Pfarrei Bern obliegt.
Obwohl Einladungen an alle Gläubige der anderen zwölf rumänischen Gemeinden der orthodoxe Kirche in der Schweiz gesendet wurden, erschienen an der Eröffnung des sogenannten „Zentrum aller Rumänen aus der Schweiz“ ungefähr 100 Personen.
Fast 500‘000 Schweizer Franken aus Rumänien
Nach Angaben des rumänischen Priesters dieser Gemeinde, Laurentiu Precup, wurde eine Summe von 400‘000 CHF ausschließlich durch Spenden von in der Schweiz lebenden rumänischen Gläubigen gesammelt. Für den Rest von 500‘000 CHF nahm der Pfarrer einen Kredit von einer Schweizer Bank auf. Obwohl das Darlehen nach zehn Jahren hätte zurück bezahlt werden können, fand das sogenannte „Zentrum aller Rumänen aus der Schweiz" eine einfachere und schnellere Lösung.
Auf der Internetseite der Pfarrei Bern wurde vor kurzem ein öffentlicher Brief publiziert. In diesem Schreiben bezeugt der Pfarrer Laurentiu Precup, dass die Sorgen für die finanzielle Belastung, des über zehn Jahre andauernden Kredites (und ein grosser Teil der Belastung, die mit der Finanzierung dieses Projekts verbunden ist), vorbei ist.
Der Pfarrer vertraut folgendes an: ‘‘Mit Hilfe derer, die unsere Aktion bisher unterstützt haben und sicherlich dank Gottes Arbeit, ist es uns gelungen, die Summe von 870'000 CHF zu sammeln. Durch die Grosszügigkeit und den Wunsch der Rumänen aus der Schweiz, haben wir 400'000 CHF gesammelt. Die rumänische Regierung hat unser Projekt mit einer Summe von 427.500 EURO / 470.000 CHF subventioniert.“
https://www.biserica-ortodoxa-berna.ch/indemn-catre-300/
Öffentliche Position des Vereins Rezist Zürich
Es ist empörend und unverständlich, dass ein rumänischer Priester oder gläubiger Rumäne, der in der Schweiz lebt, eine solche staatliche Subvention annehmen kann. Wie können wir akzeptieren, dass ein Kulturzentrum oder eine 13. Pfarrei, von unseren Brüdern zu Hause, mit einer halben Million Schweizer Franken finanziert wird? Unsere Brüder, die mit täglicher Armut und Demütigung zu kämpfen haben und dies aufgrund einer korrupten und inkompetenten Regierung.
Wie sollen wir der Regierung des Landes, die uns aufgenommen hat, erklären, dass während schweizer Steuergelder für Projekte der Modernisierung von rumänischen Spitälern und Schulen verwendet werden, es die rumänische Regierung für notwendig hält, eine halbe Million Franken rumänische Steuergelder in ein Kulturzentrum oder eine Pfarrei für Rumänen in der Schweiz zu investieren.
Wie können wir diese Subvention der rumänischen Regierung akzeptieren, wenn Budgets für Forschung, Justiz, Gesundheit und öffentliche Investitionen drastisch gekürzt werden. Ausserdem ist Rumänien mit ernsthaften Krisen im Leben ihrer Bürger konfrontiert.
Forderung für Transparenz und Rückzahlung der Gelder nach RumänienWir bitten die Pfarrei Bern, die Subvention in Höhe von 470‘000 CHF an den rumänischen Staat zurückzuzahlen. Zudem fordern wir, dass diese Summe für ein sozial-öffentliches Projekt verwendet wird, welches das Leben der rumänischen Bevölkerung positiv beeinflusst. So zum Beispiel die Unterstützung des Vereins ''Daruieste Viata'' (Schenke Leben) oder ''MagiCAMP'', welches krebskranke Kinder in Rumänien unterstützt.
Die Mitglieder des Vereins Rezist Zürich fordern daher sowohl die Transparenz aller Spenden, als auch diejenige über alle mobilen und immobilen Erwerbungen der Rumänischen-Orthodoxen Kirche in der Schweiz in den letzten 15 Jahren.
