În 1944 când Statele Unite ale Americii intrau în cel de-al Doilea Război Mondial, erau oameni la precursorul USGS (United States Geological Survey) care făceau hărțile geologice ale râului Mississippi. Vedeți în aceste imagini ce hărți minunate au fost în stare să realizeze! Capodopere de o imensă valoare practică. Recent s-a realizat aceeași hartă folosind tehnologia LIDAR (Light Detection and Ranging) pentru a crea alte hărți exacte de o frumusețe izbitoare. Diferența majoră dintre cele două metode este că ultima este utilizabilă atât de oameni cât și de calculatoare pentru interpretarea datelor din teren. Precizia datelor poate ajunge în domeniul centimetrilor.
La noi la Arad și Timișoara avem hărți Iosefine de la finele secolului 18 și care ne prezintă situația la momentul respectiv. Ambele orașe au fost construite în zone mlăștinoase, dar productive pentru agricultură asemănător cu lunca râului Mississippi. La Sântana lângă Arad s-a descoperit o fortăreață antică utilizând modele de elevație de rezoluție înaltă.
La lucrarea mea de doctorat de la Universitatea din Freiburg (Germania) am folosit LIDAR pentru determinarea riscului și a extensiei inundațiilor în sudul Germaniei. Acest lucru a fost posibil pentru că autoritatea statului Baden-Württemberg prin agenția lor cadastrală a pus la dispoziție în anul 2006-2007 date gratuite pentru universitatea la care lucram. Am reușit cu ajutorul acestor date să creez un software care încărca date LIDAR, aplica filtre de elevație pe norul de puncte și crea instantaneu nivelul apelor pe întreg teritoriu în funcție de nivelurile citite de la stațiile de măsurare ale serviciului de monitorizare a râurilor.
Acum revenim pe plaiuri mioritice. Cetățeanul român plătește prin taxe și impozite o agenție care se numește ANCPI. Această instituție are rolul de a „gestiona sistemul integrat de cadastru și carte funciară”. Ea primește bani de la bugetul de stat și obligă la plata măsurătorilor și înregistrării acestor măsurători pe numitul cetățean român. Așadar, plata se face prima oară de către cetățean prin taxe și impozite și a doua oară de către proprietarul unui imobil la schimbările survenite asupra proprietății. Același numit cetățean român nu are dreptul gratuit de a primi situația națională a întregului cadastru, așa cum face cetățeanul britanic prin Ordnance Survey, ci plătește să se informeze cu privire la o anumită proprietate suma de 20 de lei.
Pe scurt, stimată doamnă sau stimat domn plătitor de taxe în România, veți plăti un serviciu ineficient de 3 ori și ulterior nu veți avea acces la date.
Între timp avem datele la Sentinel actualizate la fiecare 6 zile și România se pare că face manual evaluarea suprafețelor raportate de fermieri în APIA. În același timp Romsilva nu are amenajamente digitale și nici măcar intenția de a se digitaliza pentru o mai bună gestiune a resurselor sale. Universitățile fac proiecte de cercetare și apelează la instituții europene sau la USGS pentru obținerea datelor, pentru că statul român este anacronic. Este așa de departe de ceea ce avem nevoie în ziua de azi încât îndrăznesc să spun că este redundant. Singurul lucru pe care l-a dus la rang de artă este plimbatul de hârtii și stampile. Aici este statul român campion mondial.
Morala: Fără oameni competenți în instituțiile statului vom visa în continuare la hărți geologice de teapa celor de la USGS și vom fi surprinși de inundații ca în 2006. Vom vedea în continuare urși alergând oameni prin orașe sau viceversa. Vom fi nevoiți să protestăm în stradă pentru păduri și spitale.
