sau: cel care îl agresează pe unul dintre noi, ne agresează pe noi toți …
Daniela Boltres, Zürich/ Osnabrück, 11 septembrie 2018
Așa ar putea fi interpretată la prima vedere scrisoarea din 3 septembrie a Grupului Minorităților Naționale din Parlamentul României, adresată premierului Viorica Dăncilă: reprezentantul grupului minoritar Varujan Pambuccian (armeni) îi cere Vioricăi Dăncilă demiterea consilierului ei, Darius Vâlcov, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, acesta din urmă fiind președintele condamnat al PSD și omul care trage sforile în guvernul Dăncilă. Vâlcov prezentase pe 2 septembrie 2018 pe pagina sa de Facebook sigla FDGR-ului înlocuind inima cu o svastică respectiv decorând fața președintelui României de origine germană, Klaus Iohannis, cu o mustață ce amintea de Hitler. (Între timp postarea a fost ștearsă.)
Grupul Minorităților Naționale din Parlamentul României a deplâns în scrisoarea sa defăimările repetate la care este supusă minoritatea germană și a cerut o distanțare publică a premierului față de astfel de opinii. Până acum însă această cerință nu a fost îndeplinită.
Președintele minorității evreiești Aurel Vainer l-a criticat la rândul său în termeni duri pe consilierul de stat Darius Vâlcov și a arătat, pe de altă parte, implicarea majoră a președintelui Klaus Iohannis în lupta împotriva antisemitismului și a xenofobiei, considerându-l un “căutător de înțelegere și prietenie între componentele poporului român”.
Între timp s-a pronunțat și Gunther Krichbaum, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, foarte critic față de denigrările aduse minorității germane din România: în viziunea lui, ele afectează relațiile româno-germane, iar preluarea de către România a conducerii președinției Consiliului European în 2019 pare că “a eșuat înainte de a începe”.
Totodată, Krichbaum consideră că derapajele recente ale secretarului de stat Darius Vâlcov sunt strâns legate de actualele măsuri ale guvernului PSD, măsuri ce afectează democrația din România, amintind demiterea procurorului-șef DNA Laura Codruța Kövesi și modificările aduse legilor anti-corupție. Încă din iarnă Krichbaum se pronunțase împotriva suspendării aplicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind justiția din România, deoarece sistemul juridic din România prezenta deficiențe considerabile. Escaladarea actuală pare să confirme această evaluare. Ambasada Germaniei la București a condamnat ferm “orice formă de discriminare, defăimare sau dușmănie faţă de minoritatea germană şi faţă de oricare altă minoritate din România”
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), prin președintele său Jürgen Porr, a respins la rândul său derapajele lui Vâlcov în rețeaua Facebook, considerându-le drept mizerabile, și le-a cerut premierului Dăncilă și președintelui PSD Liviu Dragnea să se delimiteze de astfel de declarații.
Totodată, FDGR ia în considerare posibilitatea de a se adresa guvernului german în baza Tratatului Român-German (1992), pentru a-i solicita o luare de poziție. Până în momentul de față s-a pronunțat Bernd Fabritius, Împuternicit al guvernului de la Berlin pentru Minorități Naționale. Acesta a calificat afirmațiile lui Vâlcov drept inacceptabile.
Atacurile naționaliste și insultele xenofobe ale unor reprezentanți ai guvernului actual împotriva președintelui României de origine germană sau împotriva FDGR nu pot fi nicidecum considerate drept incidente izolate. Aceste atacuri promovează teoriile conspirației și campaniile de calomniere, la fel cum se întâmpla deja în campania electorală din 2014, atât în rețelele de socializare cât și pe posturile de televiziune afiliate guvernului (BT TV, Antena 3 etc.). Toate acestea în contextul în care CNA a condamnat ziarul COTIDIANUL și postul de televiziune BT TV pentru acte de calomniere făptuite în 2017 împotriva FDGR, așa cum arată Jürgen Porr într-un interviu acordat #rezistzurich în 11 iulie 2018 la Sibiu: cele două grupuri media au fost condamnate la plata maximă posibilă. În declarația din 11 iulie 2018, Jürgen Porr apelează la diaspora de a se informa foarte exact asupra evenimentelor din țară, iar de la Uniunea Europeană solicită să folosească toate mijloacele juridice posibile pentru a menține statul de drept din România.
Că protestele din 10 august vor fi reprimate cu violență de jandarmii români a fost un fapt pe care nici Jürgen Porr, nici societatea civilă din România nu și l-a putut imagina, cu atât mai mult cu cât în acel moment campania FĂRĂ PENALI aducea speranța unei schimbări.
Trei săptămâni mai târziu, mai bine de 450 de persoane sunt rănite în urma intervențiilor cu un tun de apă și gaze lacrimogene, iar până în acest moment încă nu este clar cine a dat ordinul pentru această intervenție brutală a forțelor de ordine. În acest context, Parlamentul a decis pe 4 septembrie să amâne până la o dată necunoscută audierea ministrului de interne Carmen Dan și a prefectului capitalei Speranța Clișeru, ambele politiciene din sfera PSD.
Societatea civilă din România, foarte activă pe rețelele de socializare, comunică și se organizează în grupuri ca #InitiativaTimișoara, #rezist, #VăVedem , #CorupțiaUcide, #UmbrelaAnticorupțieCluj, #rezistența ș.a.m.d.. Mulți sunt de părere că nu sunt suficiente doar acțiunile de protest din România. Protestele din 10 august i-au reunit în marile orașe din România, pentru prima dată la scară largă, pe românii din țară și pe cei din diaspora. În același timp, este cerută tot mai intens implicarea la nivel european, poate și din cauza faptului că mulți români se tem că țara lor se îndepărtează tot mai mult de NATO și Uniunea Europeana, apropiindu-se de valorile Rusiei. Paul Milata a inițiat încă din 2017 o petiție cerând excluderea PSD-ului din Partidul Socialiștilor Europeni (PES). Alți membri ai mișcărilor de protest din diaspora au intrat în contact cu social-democrații din Suedia, Elveția și Portugalia, reușind să pună discuția unei posibile excluderi a PSD din PES pe ordinea de zi a următoarei reuniune a acestei formațiuni.
Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și-a asigurat în urmă cu două săptămâni omologul german Heiko Maas că în România denigrarea minorității germane nu este agreată, dat fiind faptul că în urmă cu 100 de ani această minoritate a contribuit la crearea statului român, prin votul în favoarea unirii Transilvaniei cu Regatul Român. Meleșcanu s-a văzut obligat să facă aceste declarații după ce Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu s-a referit în mod public la originea germană a președintelui României Klaus Iohannis, sugerând că ar fi fascistă: Iohannis criticase aspru intervenția jandarmeriei române cu gaze lacrimogene la protestele din 10 august, folosind în declarația sa cuvântul “gazare”. Vasilescu a criticat public folosirea cuvântului “gazare”, făcând aluzie la originea (germană) a președintelui român.
Faptul că pe de o parte minoritatea germană pare că este apreciată doar pentru un vot de acum 100 de ani și că, pe de altă parte, trecutul fascist al unei părți a minorității germane este evocat în prezent și legat într-un mod malițios de politicienii de origine germană care deranjează astăzi PSD, cu scopul de a-i discredita, trădează strategia PSD-ului: pentru a distrage atenția de la propriile eșecuri la guvernare (ca de exemplu epidemia de pestă porcină, criza din sistemul de sănătate, posibila intrare a statului în imposibilitate de plată, etc.) dar și de la cele întâmplate la protestele din 10 august, când sute de persoane au fost rănite, sunt fabricate lupte de fațadă împotriva lui „Hail Johannis“.
FDGR a susținut de la început inițiativa civică FĂRĂ PENALI ÎN FUNCȚII PUBLICE a partidului de opoziție USR. La Sibiu, în fosta circumscripție electorală a lui Klaus Johannis, primarul Astrid Fodor (FDGR) a luat în primire cele 20000 de semnături pentru a le valida, în timp ce în alte localități unii primari PSD nu au vrut să primească semnăturile, mai mult unii chiar i-au atacat pe cei care au vrut să le predea.
Nu pare eronat de a interpreta accelerarea actuală a atacurilor la adresa minorității germane cât și la adresa președintelui Klaus Iohannis drept urmare a succesului inițiativei FĂRĂ PENALI. Între timp FDGR ia în considerare inițierea de proceduri juridiciare împotriva lui Vâlcov. Așa ar trebui, deoarece invectivele lui Vâlcov vizează nu doar o minoritate sau minoritățile în general, ci orice urmă de civilizație, ele se îndreaptă împotriva tuturor, vizând libertatea fiecăreia și fiecăruia dintre noi. #neamtztoo
